ÎNȚELÉGERE, înțelegeri, s. f. 1. Acțiunea de a (se) înțelege și rezultatul ei. ♦ (Înv.) Pricepere, iscusință, inteligență, rațiune. 2. Bunăvoință, compasiune față de situația (grea a) cuiva. 3. Comuniune de idei, de sentimente; acord, învoială, învoire. 4. Pace, armonie¹. – V. înțelege. Vezi definitia »

POLIZÁRE s.f. Acțiunea de a poliza și rezultatul ei; polizaj. [< poliza]. Vezi definitia »

CUMULÁRE s.f. Acțiunea de a cumula; (jur.) adunare, strângere de bunuri, de drepturi etc., cumul; cumulație. [< cumula]. Vezi definitia »

SUPRAÎNĂLȚÁRE, supraînălțări, s. f. Amenajare a unei șosele sau a unei căi ferate astfel încât să se asigure în curbe stabilitatea vehiculelor prin compensarea forței centrifuge care se exercită asupra acestora. [Pr.: -pra-î-] – Supra- + înălțare. Vezi definitia »

premúgere, premúgeri, s.m. (reg.) diavol, drac. Vezi definitia »