Definita cuvantului iezuit
IEZUÍT s.m. Membru al unui ordin de călugări catolici, creat în 1534 de Ignațiu de Loyola pentru a lupta împotriva mișcărilor populare și gândirii progresiste. ♦ (Fig.) Ipocrit, viclean, perfid. // adj. De iezuit, al iezuiților, specific iezuiților; perfid. [Cf. fr. jésuite, germ. Jesuit].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu iezuit
ALIPÍT, -Ă, alipiți, -te, adj. Care este lipit, alăturat. – V. alipi. Vezi definitia »
PANDÍT, pandiți, s. m. Titlu dat savanților, învățaților etc. brahmani din India. Pandit Nehru. – Din fr. pandit. Vezi definitia »
CHERAMZÍT s. n. argilă expandată, obținută prin concasarea bulgărilor rezultați din arderea argilelor feruginoase, servind la prepararea betoanelor ușoare. Vezi definitia »
SFORĂÍT s. n. 1. Faptul de a sforăi; zgomotul produs de cel care sforăie. 2. Zgomot pe care-l fac caii suflând neliniștiți pe nări. – V. sforăi. Vezi definitia »
LEORPĂÍT, leorpăituri, s. n. Faptul de a leorpăi; zgomot (neplăcut) produs de cel care mănâncă sau bea ceva cu lăcomie. – V. leorpăi. Vezi definitia »