EMIGRÁ vb. intr. a părăsi propria țară pentru a se stabili definitiv într-o țară străină; a se expatria. (< fr. émigrer, lat. emigrare) Vezi definitia »

țicurá, țícur, vb. IV (reg.) 1. a pișca, a înțepa. 2. a burnița. Vezi definitia »

ARBITRÁ vb. tr. 1. a soluționa un diferend ca arbitru. 2. a conduce desfășurarea regulamentară a unei competiții sportive. (< fr. arbitrer) Vezi definitia »

pișcurá², pers. 3 sg. píșcură și pișcureáză, vb. I (reg.) a burnița. Vezi definitia »

CONSACRÁ vb. I. tr. 1. a da în întregime, a închina, a destina. 2. a da un caracter sacru. ◊ (despre preoți) a hirotonisi. 3. a stabili, a consfinți; a legitima. II. tr., refl. a (se) dedica, a (se) devota. (< fr. consacrer, lat. consecrare) Vezi definitia »