Definita cuvantului curtean
CURTEÁN, -Ă, curteni, -e, s. m. și f. Persoană care îndeplinea o anumită slujbă la curtea unui monarh sau care făcea parte din suita unui suveran. ♦ (Înv.; la m.) Oștean care depindea de o curte domnească, prestând unele slujbe și bucurându-se de anumite privilegii. – Curte + suf. -ean.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu curtean
CRAN s.n. (Tehn.) Macara. [Pl. -ne, -nuri. / < rus. kran, fr. cran]. Vezi definitia »
DECIMÁN, -Ă adj. (Despre febră) Care revine în mod intermitent la zece zile. [< fr. décimane]. Vezi definitia »
GHIORLÁN, ghiorlani, s. m. (Reg. și fam.) Țopârlan, bădăran. – Probabil de la ghiorăi. Vezi definitia »
BABÁN, -Ă, babani, -e, adj. (Pop.) Mare, voinic. Găină babană. ♦ (Substantivat, f.) Oaie bătrână fără dinți. – Din babă + suf. -an. Vezi definitia »
PATRICIÁN, -Ă, patricieni, -e, subst. 1. S. m. și f. (În Roma antică) Membru al comunității gentilice, iar mai târziu al aristocrației gentilice, care se bucura de toate drepturile și privilegiile; patriciu (2); p. gener. nobil, senior, aristocrat. ♦ (Adjectival) Care aparține patricienilor (1), privitor la patricieni, de patricieni; p. gener. de origine nobilă, aristocratică; cu purtări, gesturi etc. distinse. 2. S. m. Cârnat preparat din carne de vită tocată, cu condimente, care se consumă fript pe grătar. [Pr.: -ci-an] – Din fr. patricien. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z