bonétă (bonéte), s. f. – Căciuliță, tichie. – Var. bonet. Fr. bonnet. Vezi definitia »

TÉZĂ, teze, s. f. 1. Afirmație expusă și susținută într-o discuție; idee principală dezvoltată și demonstrată într-o operă, într-o cuvântare etc. ◊ Loc. adv. (Înv.) În teză generală = în general. ♦ (Fil.) Idee, propoziție care formează primul termen al unei antonimii (în filozofiile raționaliste de tip kantian) sau al unei contradicții de tip dialectic (în filozofiile hegeliană și marxistă). 2. Lucrare scrisă, făcută de elevi în clasă sub supravegherea profesorului, la sfârșitul unei perioade de studiu sau la un examen. ◊ Teză de licență (sau doctorat) = lucrare științifică prezentată de un candidat pentru obținerea titlului de licențiat (sau de doctor în științe). – Din fr. thèse, lat. thesis. Vezi definitia »

PRÉDICĂ s.f. Cuvântare rostită de preot în biserică; propovedanie, cazanie; (p. ext.) orice expunere cu conținut moralizator. [< it. predica]. Vezi definitia »

ATEROSCLERÓZĂ s. f. scleroză arterială cauzată de producerea de ateroame. (< fr. athérosclérose) Vezi definitia »

GIRÁFĂ s.f. 1. Mamifer patruped erbivor, cu gâtul foarte lung, care trăiește în savanele Africii. 2. Suport de microfon care permite diferite deplasări ale acestuia. [< fr. girafe]. Vezi definitia »