ABERÁNT, -Ă, aberanți, -te, adj. Care se abate de la tipul normal sau corect, care constituie o aberație (1), absurd. – Din fr. aberrant, lat. aberrans, -ntis. Vezi definitia »

ITALIENIZÁNT, -Ă adj. care urmărește italienizarea limbii. (< fr. italianisant) Vezi definitia »

VIRULÉNT, -Ă adj. 1. (despre virusuri, microbi) care are putere toxică; în stare să producă boli; (despre boli) cauzat de un virus. 2. (fig.) violent. (< fr. virulent, lat. virulentus) Vezi definitia »

CAPITULÁNT, -Ă s.m. și f. Cel care capitulează ușor în fața adversarului; (fig.) cel care părăsește ușor o poziție; capitulard. [< fr. capitulant]. Vezi definitia »

TERASAMÉNT s.n. Lucrare care constă în săparea și transportarea pământului, în umplerea anumitor denivelări de teren pentru a face terase, șosele, căi ferate. ♦ Totalitatea construcțiilor care constituie infrastructura unei șosele, a unei căi ferate etc. [Pl. -te, -turi. / < fr. terrassement]. Vezi definitia »