TUBUȘÓR, tubușoare, s. n. Diminutiv al lui tub; tubuleț. – Tub + suf. -ușor. Vezi definitia »

DEPLANTÓR s. n. instrument (lopată) pentru extragerea din sol a plantelor mari. (< fr. déplantoir) Vezi definitia »

TESTATÓR, -OÁRE, testatori, -oare, s. m. și f. Persoană care a făcut un testament, care a testat¹. – Din fr. testateur, lat. testator, -oris. Vezi definitia »

SUITÓR, -OÁRE, suitori, -oare, adj., s. f., s. m. 1. Adj. Care suie, urcă, ascendent; spec. (despre plante) agățător. 2. Adj. (Despre ritmul versurilor) Cu intonație crescândă; ascendent. 3. S. f. Trecere verticală sau înclinată prin care se realizează legătura între două lucrări miniere situate la nivele diferite sau între un orizont subteran și suprafață și care nu este echipată cu mijloace de transport. 4. S. m. (Înv.) Rudă în linie ascendentă. [Pr.: su-i-] – Sui + suf. -tor. Vezi definitia »

ALEZÓR s.n. Unealtă folosită pentru alezare. [Cf. fr. alésoir]. Vezi definitia »