ANATOMÍE s. f. 1. știință care se ocupă cu studiul structurii organismului uman, animal sau vegetal. 2. disecție. ◊ structura internă a unui organism sau organ. 3. formă exterioară a unui corp. 4. (fig.) studiu, analiză minuțioasă. (< fr. anatomie, lat., gr. anatomia) Vezi definitia »

pidosnicíe, pidosnicíi, s.f. (pop.) calitatea de a fi pidosnic, ciudat, sucit, excentric, aiurit, zăpăcit. Vezi definitia »

HIPOFÚNCȚIE, hipofuncții, s. f. Diminuare a activității unui organ, a unui sistem, a unei funcții. [Var.: hipofuncțiune s. f.] – Din fr. hypofonction. Vezi definitia »

SINECHÍE s. f. (med.) aderență patologică între formațiile anatomice vecine. ◊ lipire a irisului de cornee sau de cristalin. (< fr. synéchie) Vezi definitia »

HIDROAVIÁȚIE s.f. Ramură a aeronauticii care se ocupă cu studiul hidroavioanelor. ♦ Aviație dotată cu hidroavioane. [Gen. -iei. / < fr. hydroaviation]. Vezi definitia »