OVIGÉN, -Ă adj. (Biol.) Care produce oul. [< fr. ovigène]. Vezi definitia »

ETEROGÉN, -Ă, eterogeni, -e, adj. 1. (Despre elementele unui întreg) Diferit, felurit, deosebit; (despre un întreg) compus din elemente diferite. ♦ Cu origine sau proveniență deosebită. 2. (Înv.; în sintagma) Substantiv eterogen = substantiv neutru. – Din fr. hétérogène. Vezi definitia »

HIMÉN s.n. 1. (Anat.) Membrană, care acoperă orificiul extern al vaginului. 2. Himeniu. 3. (Fig.) Căsătorie. [Pl. -nuri, -ne, var. imen s.n. / < fr. hymen, lat., gr. hymen – membrană]. Vezi definitia »

BRONHOGÉN, -Ă adj. de origine bronhică. (< fr. bronchogène) Vezi definitia »

DESÉN s. n. 1. reprezentare grafică a unui obiect, a unei figuri, a unui peisaj prin linii, puncte, pete etc. 2. arta sau tehnica de a desena. ◊ desen tehnic = desen care reprezintă la scară planul unui obiect, al unei construcții etc. 3. planul unei construcții. ◊ (fig.) schiță, plan (al unei lucrări). 4. (fig.) contur, linie, profil. 5. ornamentația unei țesături. (< fr. dessin) Vezi definitia »