poslușíre s.f. (înv.) 1. servire, slujire; slugărire; ajutare, asistare. 2. oficiere a unui serviciu religios. Vezi definitia »

DIFERENȚIÉRE s.f. 1. Faptul de a crea o diferență; deosebire; separare. ♦ Proces prin care se realizează analiza însușirilor deosebite ale obiectelor în cadrul percepțiilor. ♦ (Fon.) Modificare a unui sunet față de altul neaccentuat. 2. Operație matematică prin care se obține diferențiala unei funcții. [< diferenția]. Vezi definitia »

TORCRETÁRE s.f. Acțiunea de a torcreta și rezultatul ei. [< torcreta]. Vezi definitia »

TIHNÍRE, tihniri, s. f. (Înv.) Tihnă. [Var.: ticníre s. f.] – V. tihni. Vezi definitia »

REPRIVATIZÁRE s.f. Trecere din nou în proprietate privată a unor bunuri naționale, statale sau naționalizate. [< reprivatiza]. Vezi definitia »