RECUNOÁȘTE vb. I. tr. 1. a identifica un lucru, o persoană etc. cunoscute mai înainte. 2. a admite ca bun, ca adevărat; a mărturisi. 3. (jur.) a considera și a arăta că (un guvern, un stat) este îndreptățit să-și exercite puterea, să existe. 4. (mil.) a cerceta terenul pe unde urmează să meargă o unitate. 5. a se arăta recunoscător. II. refl. a-și descoperi în altul trăsăturile caracteristice. (după fr. reconnaître) Vezi definitia »

ȘTIINȚIFICÉȘTE adv. Din punct de vedere științific, în mod științific, potrivit principiilor și cerințelor științei. [Pr.: ști-in-] – Științific + suf. -ește. Vezi definitia »

LABORIOZITÁTE s.f. (Rar) Caracterul a ceea ce este laborios; hărnicie. [Pron. -ri-o-. / cf. fr. laboriosité]. Vezi definitia »

INSOLVABILITÁTE, insolvabilități, s. f. Situație în care se află un debitor ale cărui bunuri sunt de o valoare mai mică decât totalitatea obligațiilor care ar urma să fie satisfăcute cu acele bunuri. – Din fr. insolvabilité. Vezi definitia »

méște (-sc, -scut), vb. A turna în pahar, a da de băut. – Mr. mescu, meaștire. Lat. miscēre (Tiktin; REW 6504). Sec. XVII-XVIII, înv. Cf. mișca. Vezi definitia »