PAIAȚĂRÍE, paiațării, s. f. Exhibiție executată (pe scenă) de o paiață; p. ext. reprezentație scenică lipsită de valoare. ♦ Fig. Comportare, atitudine lipsită de seriozitate, ridicolă. [Pr.: pa-ia-] – Paiață + suf. -ărie. Vezi definitia »

VEXILOLOGÍE s. f. disciplină a istoriei care studiază steagurile din diferite epoci și țări. (< fr. vexillologie, engl. vexillology) Vezi definitia »

HEPATICOTOMÍE s. f. incizie a canalului hepatic. (< fr. hépaticotomie) Vezi definitia »

TEMATOLOGÍE s.f. Ramură a literaturii comparate având ca obiect studiul temelor, al istoriei și circulației lor în literaturile popoarelor. [Gen. -iei. / < fr. thématologie, cf. gr. thema – subiect, logos – știință]. Vezi definitia »

HIDROMETEOROLOGÍE s. f. disciplină care studiază procesele privind circuitul apei în atmosferă. (< fr. hydrométéorologie) Vezi definitia »