Definita cuvantului bălărie
bălăríe (bălăríi), s. f. – Buruiană, hățiș. Sl. bylŭ, bylije „plantă”, bylinarica „buruiană” (Cihac, II, 7; DAR), cu suf. -rie, ca ierbărie ‹ iarbă, crăcărie ‹ cracă, etc. Cf. bîlie.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu bălărie
ÁRIE2 s.f. Compoziție vocală cu caracter liric, care reprezintă de obicei un fragment al unei lucrări muzicale mai mari. ♦ Piesă instrumentală care se caracterizează printr-o melodie cu o mișcare mai largă, asemănătoare ariei vocale. [Gen. -iei. / < it. aria, cf. germ. Arie]. Vezi definitia »
CÓPIE s.f. 1. Reproducere exactă a unei opere de artă, a unui text etc. 2. (Peior.) Imitație servilă, lipsită de valoare. [Gen. -iei. / < lat.med. copia, cf. rus. kopija, fr. copie, germ. Kopie]. Vezi definitia »
STEREORADIOSCOPÍE s. f. radioscopie cu vedere binoculară, care dă senzația de relief. (< fr. stéréoradioscopie) Vezi definitia »
ASTROFOTOGRAFÍE s. f. parte a astrofizicii care folosește fotografia ca mijloc de investigație a aștrilor. (< fr. astrophotographie) Vezi definitia »
DANTOLOGÍE s.f. (Lit.) Studiul vieții și operei lui Dante, poet și prozator italian din sec. XIV; dantistică; dantism. [< fr. dantologie, it. dantologia]. Vezi definitia »