Definita cuvantului bălărie
bălăríe (bălăríi), s. f. – Buruiană, hățiș. Sl. bylŭ, bylije „plantă”, bylinarica „buruiană” (Cihac, II, 7; DAR), cu suf. -rie, ca ierbărie ‹ iarbă, crăcărie ‹ cracă, etc. Cf. bîlie.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu bălărie
SUPRACONDÚCȚIE s.f. Supraconductibilitate. [< fr. supraconduction]. Vezi definitia »
strighíe s.f. (reg.) unealtă care servește la curățarea de tirighie (v). a butoaielor de vin. Vezi definitia »
CIANOTIPÍE s.f. Procedeu de copiere fotografică a unor desene tehnice executate pe hârtie de calc. [Pron. ci-a-, gen. -iei. / cf. germ. Zyanotypie]. Vezi definitia »
ONTOGENÍE s. f. (Biol.) Ontogeneză. ♦ Ramură a biologiei care studiază acest proces. – Din fr. ontogénie. Vezi definitia »
COMÉDIE2, comedii, s. f. 1. (Pop. și fam.) Întâmplare ciudată și hazlie; poznă, bazaconie. ♦ Lucru neașteptat, surprinzător; minune. 2. (Rar) Spectacol public cu numere de circ, panoramă, călușei etc. ♦ Mecanism, mașinărie. – Din tc. komedya. Vezi definitia »