Definita cuvantului indispune
INDISPÚNE vb. III. tr., refl. A(-și) strica voia bună; a (se) supăra. [P.i. indispún, perf.s. -pusei, conj. 3 -pună, part. -pus. / cf. fr. indisposer, după pune].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu indispune
INDISCREȚIÚNE s.f. v. indiscreție. Vezi definitia »
RETENȚIÚNE s. f. v. retenție. Vezi definitia »
DEZUNIUNE, dezuniuni, s.f. 1. Dezicere, respingere (referitor la atitudinea unui exilat față de comunitatea sa națională). pref. dez- + uniune.
Atestat în Mihai Dinu Gheorghiu, „Intelectualii în cîmpul puterii”, Editura Polirom, 2007, p. 285. Vezi definitia »
DENUTRIȚIÚNE s.f. v. denutriție. Vezi definitia »
ELECTROSTRICȚIÚNE s. f. modificare a dimensiunilor unui dielectric sub influența câmpului electric. (< fr. électrostriction) Vezi definitia »