ANHÍDRU, -Ă, anhidri, -e, adj. (Despre unele săruri) Din care a fost îndepărtată apa; lipsit de apă. – Fr. anhydre (< gr.). Vezi definitia »

ARBÍTRU, arbitri, s. m. 1. Persoană, organizație instanță aleasă sau desemnată pentru cercetarea și rezolvarea unui litigiu. 2. Persoană însărcinată să conducă desfășurarea unei competiții sportive. – Din fr. arbitre. Vezi definitia »

RADIOGONIOMÉTRU s. n. aparat de radiorecepție pentru determinarea direcției din care vine o radioemisiune. (< fr. radiogoniomètre) Vezi definitia »

TOPOCÉNTRU s. n. (astr.) locul de observație ca punct de origine. (< germ. Topozentrum) Vezi definitia »

ECHILIBROMÉTRU s. n. aparat pentru măsurarea echilibrării (4). (< fr. équilibreur) Vezi definitia »