Definita cuvantului inerție
INERȚÍE s.f. 1. Proprietate a corpurilor în virtutea căreia ele își păstrează starea de mișcare sau de repaus în care se află atâta timp cât nu sunt supuse acțiunii unei forțe exterioare. 2. Calitate a unor corpuri de a nu reacționa față de alte substanțe. ♦ (Med.) Inerție uterină = lipsă de contracție și de retractare a mușchiului uterin după naștere. 3. (Fig.) Înclinare către inactivitate; indolență, apatie. [Gen. -iei. / cf. fr. inertie, it. inerzia, lat. inertia].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu inerție
AUTOESTEZÍE s. f. sensibilitate a plantelor la excitațiile interne. (< auto1- + estezie) Vezi definitia »
AEROMETRÍE s. f. ramură a fizicii care studiază proprietățile fizice ale aerului pe baza efectelor lui mecanice. (< fr. aérométrie) Vezi definitia »
siníe (-íi), s. f. – 1. Măsuță rotundă și joasă. – 2. Tavă, platou rotund. – Mr. sinie. Tc. sini (Șeineanu, II, 323; Lokotsch 1913), cf. ngr. σινίον (Murnu 51), alb. sini, sb., bg. sinija. Vezi definitia »
GRĂMĂJÚIE, grămăjui, s. f. (Pop.) Diminutiv al lui grămadă (1); grămăjoară. [Pr.: -ju-ie] – Grămadă + suf. -uie. Vezi definitia »
șuștăráie s.f. (reg.) atelier de cizmărie. Vezi definitia »