Definita cuvantului erou
ERÓU, eroi, s. m. 1. Persoană care se distinge prin vitejie și prin curaj excepțional în războaie, prin abnegație deosebită în alte împrejurări grele ori în muncă. ◊ Erou al Muncii (Socialiste) = cea mai înaltă distincție în Republica Socialistă România; persoană care a primit această distincție. ♦ Ostaș căzut pe câmpul de luptă. 2. Personaj principal al unei opere literare. ♦ Personaj principal al unei întâmplări; persoană care, într-o anumită împrejurare, atrage atenția asupra sa. 3. (În mitologia greco-romană) Semizeu, persoană născută dintr-o zeitate și o ființă pământeană, înzestrată cu puteri supraomenești sau care a devenit celebră prin faptele sale deosebite. – Din fr. héros, lat. heros.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu erou
DELCÓU s. n. v. delco. Vezi definitia »
MAGNETÓU s.n. Mic generator electric cu inductoarele formate din magneți permanenți, folosit mai ales pentru aprinderea amestecului combustibil la motoarele cu electroaprindere. [< fr. magnéto]. Vezi definitia »
PANÓU s.n. 1. Planșă, tablă de lemn, de carton etc. fixată pe un perete sau pe suporturi și folosită pentru afișaj etc. ◊ Panou de comandă = placă de marmură, de bachelită etc. pe care sunt centralizate dispozitivele de comandă ale unei mașini, ale unei uzine etc.; panou de onoare = panou cu fotografii și informații despre evidențiații unei întreprinderi, instituții etc. 2. Porțiune a unui perete sau a unui tavan despărțită de rest prin elemente de sculptură, de stucatură sau de pictură; (p. ext.) tablou sau țesătură artificială fixată ca decorație pe un perete despărțitor. 3. Tablă mare în fața căreia este fixat coșul de baschet. ♦ Panou de tragere = țintă în formă de panou (1), folosită pentru trageri. 4. Element de construcție plin sau alcătuit din bare, folosit la căptușirea unui zid, la acoperirea unei deschideri etc. ♦ Panou de exploatare = porțiune dintr-un câmp de exploatare cuprinsă între două galerii. [< fr. panneau]. Vezi definitia »
RULÓU, rulouri, s. n. 1. Obiect în formă de sul. Rulou de hârtie. 2. Organ de mașină care se poate roti în jurul unei axe și care servește la susținerea și la rularea unui sistem tehnic, la transmiterea unei mișcări, la transportul unor piese, la înfășurarea unor fire etc. 3. Organ al compresoarelor rutiere, construit dintr-un cilindru cu greutate mare; tăvălug de compresor. ♦ Sul subțire de lemn (prevăzut cu un arc pentru a putea fi ușor de manipulat) pe care se înfășoară transperantul de la ferestre; p. ext. transperantul însuși. ♦ Jaluzea. 4. Pieptănătură femeiască în care părul este înfășurat în formă de sul. 5. Produs de patiserie în formă de sul, făcut din aluat, care se umple cu frișcă, cremă, dulceață etc. – Din fr. rouleau. Vezi definitia »
TRICÓU s. n. cămașă, bluză tricotată, purtată mai ales de sportivi. (< fr. tricot) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z