Definita cuvantului moștenire
MOȘTENÍRE, moșteniri, s. f. Faptul de a moșteni. 1. Drept de succesiune; (concr.) totalitatea bunurilor rămase de la o persoană decedată și intrate în posesiunea altcuiva; p. restr. bun obținut prin drept succesoral. 2. Fig. Patrimoniu cultural, bunuri morale, intelectuale, artistice care se transmit de la o generație la alta. ♦ P. ext. Caracter fizic, însușiri care se transmit ereditar. – V. moșteni.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu moștenire
AIÚRE adv. v. aiurea. Vezi definitia »
INTERVERTÍRE s.f. Acțiunea de a interverti și rezultatul ei; interversiune, răsturnare. [< interverti]. Vezi definitia »
ÎNRĂÍRE s. f. Faptul de a (se) înrăi. – V. înrăi. Vezi definitia »
PRIBEGÍRE, pribegiri, s. f. Acțiunea de a pribegi. – V. pribegi. Vezi definitia »
MUSTRARE perdaf, probozeală, săpuneală, scărmăneală, șmotru. Vezi definitia »