REORDONÁRE, reordonări, s. f. Acțiunea de a reordona. – V. reordonare. Vezi definitia »

PREZUMÁRE s. f. (Livr.) Presupunere; estimare. – V. prezuma. Vezi definitia »

PARALIZÁRE, paralizări, s. f. Faptul de a (se) paraliza; damblagire. – V. paraliza. Vezi definitia »

ÎNDRUMÁRE, îndrumări, s. f. Acțiunea de a (se) îndruma; îndreptare, dirijare; călăuzire. ♦ Indicație, directivă, sfat. – V. îndruma. Vezi definitia »

HIPERCARACTERIZÁRE s. f. cumul de mijloace morfologice pentru evidențierea unei singure valori lexicale sau gramaticale. (după germ. Hypercharakterisierung) Vezi definitia »