ARITMÉTIC, -Ă, aritmetici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Parte a matematicii care se ocupă cu proprietățile elementare ale numerelor raționale ♦ Manual de aritmetică (1). 2. Adj. Care aparține aritmeticii (1), privitor la aritmetică. – Din fr. arithmetique, lat. arithmeticus. Vezi definitia »

DÓSNIC, -Ă, dosnici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. (Despre locuri, străzi, clădiri etc.) Care se află mai la o parte, mai ascuns vederii; retras, lăturalnic, lăturaș, izolat. 2. S. f. Compus: dosnică-galbenă = plantă erbacee cu flori galbene, dispuse în capitule (Carpesium cernuum). – Dos + suf. -nic Vezi definitia »

FORMULARÍSTIC, -Ă I. adj. referitor la formularistică. II. s. f. activitatea de întocmire a formularelor. (< formular + -istic/ă/) Vezi definitia »

PERIGÍNIC, -Ă adj. Perigin. [Cf. fr. périgynique]. Vezi definitia »

ENDECASILÁBIC, -Ă, endecasilabici, -e, adj. (Despre versuri) Care are unsprezece silabe. – După fr. (h)endécasyllabe (lat. lit. hendecasyllabus). Vezi definitia »