CONSTELÁȚIE, constelații, s. f. Grupare aparentă de stele în aceeași regiune a cerului, având o configurație specifică, stabilă pe o perioadă lungă de timp. – Din fr. constellation, lat. constellatio. Vezi definitia »

MEATOTOMÍE s.f. (Med.) Incizie a meatului urinar pentru a-l lărgi. [Gen. -iei. / < fr. méatotomie]. Vezi definitia »

-CRAZÍE elem. „constituție”, „temperament, predispozi-ție”. (< fr. -crasie, cf. gr. krasis) Vezi definitia »

UROBILINEMÍE s. f. prezența urobilinei în sânge. (< engl. urobilinemie) Vezi definitia »

HEMOGENÍE s. f. boală de sânge, la femei, manifestată prin scăderea numărului trombocitelor. (< fr. hémogénie) Vezi definitia »