tigoríe s.f. (reg.) necaz, chin; boală. Vezi definitia »

TENSOMETRÍE s.f. Determinare a tensiunilor din piesele finite supuse la solicitări, prin măsurarea deformațiilor. [Gen. -iei. / < fr. tensométrie, cf. lat. tensus – întins, gr. metron – măsură]. Vezi definitia »

CRONOPATOLOGÍE s. f. capitol nou al medicinei care studiază dereglarea proceselor bioritmice ale organismului. (< crono- + patologie) Vezi definitia »

COACERVÁȚIE s. f. stare instabilă a unei substanțe coloidale, intermediară între stările de dizolvare și de precipitare. (< fr. coacervation) Vezi definitia »

SPIROGRAFÍE, spirografii, s. f. (Med.) Înregistrare grafică a ventilației pulmonare. – Din fr. spirographie. Vezi definitia »