ÎNNOÍRE, înnoiri, s. f. Acțiunea de a (se) înnoi și rezultatul ei; refacere, reparare; fig. transformare, prefacere; regenerare. ♦ Repetare, reluare. – V. înnoi. Vezi definitia »

care poate fi sustinut, sprijinit;de ajutor Vezi definitia »

BARBOTÁRE s.f. (Tehn.) Acțiunea de a barbota; barbotaj. [< barbota]. Vezi definitia »

CUANTIFICÁRE s. f. 1. faptul de a cuantifica. 2. procedeu al mecanicii cuantice pentru stabilirea valorilor luate de mărimile fizice care caracterizează proprietatea sistemelor atomice sau ale particulelor elementare. 3. ă predicatului = operație logică prin care se precizează cantitatea predicatului în raport cu subiectul. 4. introducere a determinațiilor cantitative în definirea și exprimarea conceptelor științifice. (după fr. quantification) Vezi definitia »

VÂRTEJUÍRE, vârtejuiri, s. f. (Rar) Faptul de a se vârtejui; învolburare. – V. vârtejui. Vezi definitia »