NEPUTÍNȚĂ, neputințe, s. f. 1. Faptul de a nu avea forța, posibilitatea, capacitatea, libertatea de a realiza ceva, de a acționa; incapacitate; imposibilitate. ◊ Loc. adj. și adv. Cu neputință = a) imposibil; irealizabil; b) (în mod) imaginar, ireal. 2. Lipsă de putere fizică, de forță, de energie; slăbiciune, nevolnicie; spec. stare proastă, suferință provocată de boală sau de bătrânețe; p. ext. (mai ales la pl.) bătrânețe; boală; infirmitate. ◊ Expr. (Fam.) A-l trece (pe cineva) neputința = a se scăpa pe el. – Ne- + putință. Vezi definitia »

CAPONIÉRĂ, caponiere, s. f. Tunel de legătură în lucrările de fortificație. [Pr.: -ni-e-] – Din fr. caponnière. Vezi definitia »

RIVIÉRĂ s. f. 1. curs de apă natural, mic, care se varsă într-un alt curs de apă. ◊ vale uscată; ued. 2. obstacol reprezentat printr-o groapă de apă care trebuie sărită de un atlet sau de un cal de curse. 3. colan de diamante. (< fr. rivière) Vezi definitia »

PARASELÉNĂ s. f. fenomen optic constând dintr-un cerc luminos care se observă uneori în jurul Lunii. (< fr. parasélène) Vezi definitia »

DACTILOGRÁMĂ s.f. Urmă lăsată de deget, folosită ca mijloc de identificare în antropometrie. [< fr. dactylogramme, cf. gr. daktylos – deget, gramma – literă]. Vezi definitia »