Definita cuvantului instrucție
INSTRÚCȚIE s.f. 1. Învățătură, știință căpătată în școli prin învățare, prin studiu organizat; instruire. 2. Pregătire practică a militarilor, totalitatea exercițiilor militare practice făcute în vederea deprinderii mânuirii armelor. 3. (Jur.) Fază procedurală în desfășurarea proceselor constând în adunarea și cercetarea probelor. [Gen. -iei. / cf. fr. instruction, rus. instrukțiia, lat. instructio].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu instrucție
VASCULARIZÁȚIE s.f. (Anat.) Procesul de formare a noi vase sanguine în masa unui țesut. ♦ Totalitatea vaselor sanguine sau limfatice ale unui organ sau ale unei structuri biologice. ♦ Dispunere a vaselor într-un organ, într-un organism. [Gen. -iei. / < fr. vascularisation]. Vezi definitia »
PTERIDOGRAFÍE s. f. descriere sistematică a ferigilor. (< fr. ptéridographie) Vezi definitia »
TURCOFILÍE s.f. Atitudine turcofilă; turcomanie. [Gen. -iei. / cf. fr. turcophilie]. Vezi definitia »
vărăríe s. f., art. vărăría, g.-d. art. vărăríei; pl. vărăríi, art. vărăríile Vezi definitia »
SOMESTEZÍE s. f. transmitere a informațiilor senzoriale de la receptorii întregii suprafețe a corpului și de la structurile somatice profunde (mușchi, articulații) la măduva spinării. (< fr. somesthésie) Vezi definitia »