Definita cuvantului instruire
INSTRUÍRE s.f. Acțiunea de a (se) instrui și rezultatul ei. [Pron. -stru-i-. / < instrui].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu instruire
despre fenomen/fenomene; primit/primite in constiința empirică (Immanuel Kant, Critica rațiunii pure) Vezi definitia »
TARIFÁRE s.f. Acțiunea de a tarifa și rezultatul ei; stabilire a unui tarif. [< tarifa]. Vezi definitia »
DOMICILIÉRE s. f. Faptul de a domicilia. [Pr.: -li-e-] – V. domicilia. Vezi definitia »
SPECIFICÁRE, specificări, s. f. Acțiunea de a specifica și rezultatul ei; indicație, mențiune, specificație. – V. specifica. Vezi definitia »
SECVESTRÁRE s. f. v. secvestra. [DMLR] Vezi definitia »