BIRUÍRE, biruiri, s. f. Acțiunea de a birui și rezultatul ei; biruință. – V. birui. Vezi definitia »

VACUUMÁRE s. f. 1. vidare. 2. extragere a apei dintr-un beton proaspăt turnat cu ajutorul unor panouri în care s-a făcut vid, aplicate pe suprafața betonului. (după fr. vaccumage) Vezi definitia »

indisoáre s.f. (reg., înv.) insoluție. Vezi definitia »

CALORIFICÁRE s. f. producere de căldură în corpurile vii. (după fr. calorification) Vezi definitia »

GLOSÁRE s.f. Acțiunea de a glosa și rezultatul ei; adnotare. [< glosa]. Vezi definitia »