oblicí (oblicésc, oblicít), vb. – 1. A manifesta. – 2. A descoperi, a revela. – 3. A se informa, a-și da seama, a se impune. – 4. (Mold., Trans.) A adulmeca, a urmări, a cerceta. Sl. obličiti „a manifesta” (Miklosich, Slaw. Elem., 32; Miklosich, Lexicon, 469; Tiktin). Sec. XVI, înv., în afară de ultimul sens. – Der. oblicitor, s. m. (înv., denunțător). Vezi definitia »

MECI s. n. întrecere sportivă între doi competitori, între două echipe. (< engl., fr. match) Vezi definitia »

RADIC(I)- elem. „rădăcină”. (< fr. radic/i/-, cf. lat. radix, -icis) Vezi definitia »

PUCI s. n. Lovitură de stat violentă, provocată de un grup de complotiști. (< germ. Putsch) Vezi definitia »

Muschici,muschiciuri sf.n. Sanie mica facuta din doi talpeti,peste care s-au prins transversalçateva scanduri fiind foarte joasa. Vezi definitia »