Definita cuvantului insurecție
INSURÉCȚIE s.f. Formă de luptă armată, organizată, a forțelor patriotice, revoluționare, având ca scop înlăturarea unui regim politic sau izgonirea de pe teritoriul național a unei armate ocupante. [Gen. -iei. / cf. fr. insurrection].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu insurecție
HIDROFILÍE s.f. Proprietate a unei substanțe sau a unei plante de a fi hidrofilă. [Gen. -iei. / < fr. hydrophilie]. Vezi definitia »
BOTANOGRAFÍE s. f. botanică descriptivă. (< fr. botanographie) Vezi definitia »
NIMFOMANÍE s. f. (Med.) Stare patologică la femei și la animalele femele, manifestată printr-o excitație sexuală exagerată. – Din fr. nymphomanie. Vezi definitia »
STEREOTOPOMETRÍE s. f. tehnică a determinării coordonatelor în spațiu și a întocmirii de planuri topografice cu ajutorul stereorestitutoarelor. (< fr. stéréotopométrie) Vezi definitia »
HAIDUCÍE, haiducii, s.f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »