Definita cuvantului bamă
bámă (báme), s. f. – Plantă malvacee de uz alimentar, Hibiscus esculentus. – Var. bambă, bamie. – Mr. bamne, megl. bamnă. Tc. bamia (Șeineanu, II, 38; Lokotsch 210; Ronzevalle 47), de unde și ngr. μπάμια, alb. bamjë, bg., sb. bam(n)ja.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu bamă
ságnă, ságne, s.f. (reg.) 1. rană pe spinarea calului, produsă de șa, de tarniță sau de ham; cicatrice rămasă pe corpul unui animal după marcarea lui cu fierul roșu. 2. necaz, supărare; ceartă. Vezi definitia »
BÁȘTĂ s. f. v. bașcă. Vezi definitia »
CETÓZĂ s. f. 1. monozaharid care conține o grupare cetonică în moleculă. 2. stare patologică datorată unui exces de cetonă în organism. (< fr. cétose) Vezi definitia »
HORNOÁICĂ, hornoaice, s. f. (Reg., Bucovina) Cuptor cu lemne, construit afară, cu un horn masiv. – Horn + suf. -oaică. Vezi definitia »
FANFÁRĂ, fanfare, s. f. 1. Ansamblu muzical (militar) format din persoane care cântă la instrumente de suflat (din alamă) și de percuție. 2. (Rar) Instrument muzical de suflat din alamă (cu sunete naturale). 3. (Înv.) Compoziție muzicală executată de o fanfară (1) sau la un instrument de suflat. – Din fr. fanfare. Vezi definitia »