fârță, fârțe, s.f. (reg.) copil neastâmpărat. 2. femeie plimbăreață, teleleică, fâță, fleoarță. Vezi definitia »

ANTÍCVĂ s. f. Tip de litere de tipar asemănătoare cu cele folosite la inscripțiile de pe monumentele din vechea Romă. [Var.: antícva s. f.] – Din lat. antiqua. Vezi definitia »

COLÉCTĂ, colecte, s. f. Acțiunea de a aduna bani sau obiecte date prin contribuție benevolă, în scopul ajutorării cuiva. – Din fr. collecte. Vezi definitia »

NĂRĂVEÁLĂ, nărăveli, s. f. 1. (Pop.) Nărav (1). 2. (Reg.; în expr.) Om cu (sau de) nărăveală = om cu care te poți împăca, te poți înțelege. – Nărăvi + suf. -eală. Vezi definitia »

SULFATÁZĂ, sulfataze, s. f. Enzimă care se găsește în toate organele corpului animalelor, în special în rinichi. – Din fr. sulfatase. Vezi definitia »