Definita cuvantului cin
CIN2, cinuri, s. n. (Înv. și reg.) Luntre mică (pescărească). – Din scr. čun.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu cin
SUÍN, -Ă, suini, -e, s. m. și f. (La pl.) Subfamilie de paricopitate care cuprinde mai multe genuri și specii de porci sălbatici, precum și porcii domestici proveniți din aceștia; (și la sg.) animal care face parte din această subfamilie. – Din lat. suinus. Vezi definitia »
BORODIN, Aleksandr Porfirievici (1833-1887), compozitor și chimist rus. Membru al „Grupului celor cinci”. Simfonii, poemul simfonic „Prin stepele Asiei Centrale”, opera „Cneazul Igor”, două cvartete, romanțe cu un caracter patriotic și de o largă respirație epică, inspirate din folclorul rus. Lucrări în domeniul chimiei organice. Vezi definitia »
frásin (frásini), s. m. – Arbore cu tulpina dreaptă, cu coroana rară, cu lemnul elastic folosit în industrie (Fraxinus excelsior). – Var. (Banat) frapsăn, frapsine. Mr. frapsin, megl. frasin, istr. frǫsir. Lat. fraxĭnus (Pușcariu 642; Candrea-Dens., 633; Meyer-Lübke, Studi rum., IV, I; REW 3489; DAR; Graur-Rosetti, BL, III, 70), cf. alb. frasër, it. frassino, prov. fraisse, fr. frêne, sp. fresno, port. freixo. Pierderea lui p (cf. rezultatul frapsăn) nu este clară; Candrea-Dens., o explică prin încrucișarea cu sl. jasenŭ, sau plecîndu-se de la o formă în care grupul ps era protonic, ca frăsinet. Der. frăsinel, s. m. (plantă erbacee, Dictamnus fraxinella); frăsinet, s. n. (pădure de frasini) care, după Pușcariu 643, Candrea-Dens., 634, REW 3488 și DAR reprezintă lat. fraxinetum, cf. mr. frăpsinet, it. frassineto, fr. frênaie, sp. fresneda; frăsinică, s. f. (varietate de frasin); frăsiniu, adj. (se spune despre unii arbori care seamănă cu frasinul). – Din mr. provine ngr. θράψους (Meyer, Neugr. St., II, 74). Vezi definitia »
[in orice caz la sg.! – tavi] soluri acide (de la latinescul acris), care prezintă un orizont de iluviere a argilei, cu un grad scăzut de satura ie în baze (după „Mihai Ielenicz si colaboratori, 1999, Dic ionar de Geofrafie Fizică, Editura Corint, Bucuresti Vezi definitia »
tangrín s.n. (reg.) răzătură de drojdii uscate de pe buțile de vin, cu care țărăncile din unele zone acresc ciorba. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z