INFINITÍV s.n. (adesea adj.) Modul nepersonal care denumește acțiunea exprimată de verb. [Cf. lat. infinitivus, fr. infinitif]. Vezi definitia »

LEGISLATÍV, -Ă adj. Care se referă la legi. ♦ Care face legi. ◊ Organ legislativ = organ care elaborează și adoptă legile. [Cf. fr. législatif]. Vezi definitia »

MALADÍV, -Ă adj. Bolnăvicios. [< fr. maladif]. Vezi definitia »

APERITÍV, aperitive, s. n. 1. Gustare care se ia înainte de masă (pentru a stimula pofta de mâncare) 2. Băutură alcoolică consumată înainte de masă (pentru a stimula pofta de mâncare). – Din fr. apéritif, lat. aperitivus. Vezi definitia »

ACHIZITÍV, -Ă adj. Referitor la achiziție; care permite o achiziție. [Cf. fr. acquisitif]. Vezi definitia »