SCÂRȚÂITÓR, -OÁRE, scârțâitori, -oare, adj., s. f. 1. Adj. Care scârțâie, care produce un scârțâit¹; care se aude strident, care produce o senzație auditivă neplăcută; scârțâit². 2. S. f. Dispozitiv (rudimentar) de lemn prevăzut cu aripioare care, mișcate de vânt sau cu mâna, produc un zgomot strident și alungă păsările din semănături. 3. S. f. Hârâitoare. 4. S. f. Plantă erbacee cu tulpina întinsă pe pământ, cu frunzele înțepătoare și cu flori verzui; troscoțel (Polycnemum arvense). [Pr.: -țâ-i-. – Var.: scârțiitór, -oare adj.] – Scârțâi + suf. -tor. Vezi definitia »

INVERTÓR s. n. mutator care transformă curentul electric continuu în curent alternativ. (< engl. inverter, rus. invertor) Vezi definitia »

unsprezecele tricolor expr. echipa națională de fotbal a României. Vezi definitia »

CALCULATÓR s.n. 1. Broșură care cuprinde anumite tabele de calcul. 2. Mașină de calculat. ◊ Calculator (electronic) = ansamblu de sisteme mecanice, electromagnetice și electronice destinat prelucrării informației; computer, ordinator. [Cf. fr. calculateur]. Vezi definitia »

scurtătór, scurtătoáre, adj. (înv.) care determină reducerea unui interval, a unei unități de timp, a unei durate; care scurtează viața. Vezi definitia »