Definita cuvantului intonație
INTONÁȚIE s.f. 1. Modulația vocii în timpul vorbirii. 2. (Muz.) Manieră de a intona un sunet cu vocea sau cu un instrument. ♦ Faptul de a începe cântarea unei bucăți vocale. [Gen. -iei, var. intonațiune s.f. / cf. it. intonazione, fr. intonation].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu intonație
CATIGORÍE, catigorii, s. f. (Înv.) Clevetire, calomnie, defăimare. – Din ngr. katigoría. Vezi definitia »
PEDANTERÍE s. f. 1. paradă de erudiție; meticulozitate exagerată; pedantism. ◊ exprimare în termeni pretențioși. 2. gravitate în chestiuni de mică importanță. (< fr. pédanterie) Vezi definitia »
DEZINSÉCȚIE s.f. Dezinsectizare. [Gen. -iei. / < fr. désinsection]. Vezi definitia »
GASTROTOMÍE s. f. deschidere chirurgicală a stomacului. (< fr. gastrotomie) Vezi definitia »
LITOCROMIE s. f. procedeu tipografic de reproducere a picturii în culori. (< fr. lithochromie) Vezi definitia »