TURBÁN, turbane, s. n. Acoperământ pentru cap format dintr-o bandă lungă de stofă, de mătase sau de pânză, de obicei albă, pe care o poartă bărbații din unele țări orientale înfășurată de mai multe ori în jurul capului. ♦ Acoperământ pentru cap format dintr-o bandă din diverse materiale textile, pe care femeile și-o înfășoară în jurul capului, în loc de pălărie. [Pl. și: turbanuri] – Din fr. turban, germ. Turban. Vezi definitia »

TÂRTÁN¹, târtani, s. m. (Depr.) Evreu. – Din germ. Untertan „supus [austriac]”. Vezi definitia »

CRACOVIÁN, -Ă, cracoviéni, -e, s.m. și f., adj. (Persoană) care face parte din populația de bază a orașului Cracovia din Polonia sau este originară de acolo. (Cracovia (n.pr.) + suf. -an; cf. fr. cracovien) Vezi definitia »

BURLÁN, burlane, s. n. Tub de tinichea, de fontă etc. prin care se scurge apa de la jgheaburile acoperișului. ♦ Jgheab prin care se scurge apa dintr-un izvor, dintr-o cișmea etc. ♦ Tub cilindric de tinichea sau de olane, prin care trece fumul din sobă în coș; urloi. ♦ Tub de beton, de fontă etc. din care se fac canale, utilaje pentru exploatarea minieră etc. – Cf. tc. boru. Vezi definitia »

CEZARIÁN, -Ă adj. 1. (Rar) Referitor la împărații romani sau la vremea acestora. 2. Operație cezariană (și s.f. ) = intervenție chirurgicală prin care este scos copilul din pântecele mamei atunci când nașterea normală este imposibilă; cezarotomie. [Pron. -ri-an, pl. -ieni, -iene. / cf. fr. césarien]. Vezi definitia »