smalț (-țuri), s. n. – Email. – Var. zmalț, smalt, zmalt. Mr. smaltu. Germ. Schmalz (Tiktin) și ngr. σμάλτον ‹ it. smalto, cf. pol. smalta, mag. zsomálc (Trans. jumalț, cf. Gáldi, Dict., 140). – Der. smălta, vb. (a emaila, mai ales în sens poetic), din ngr. (Bogrea, Dacor., IV, 846); smaltină, s. f., din fr. smaltine; smălțui, vb. (a da cu smalț); smălțuitor, s. m. (emailor). Cf. REW 8040. Vezi definitia »

pohérț, pohérțe, s.n. (reg.) fierul care unește inima carului cu osia anterioară; partea superioară a osiei anterioare a carului. Vezi definitia »

TĂTICÚȚ, tăticuți, s. m. (Fam.) Tătic. – Tătic + suf. -uț. Vezi definitia »

FĂCĂLÉȚ, făcălețe, s. n. Băț gros și neted, întrebuințat la mestecatul mămăligii, la întinderea foii de aluat etc.; melesteu, vergea. – Cf. magh. fakalán. Vezi definitia »

OPÁIȚ, opaițe, s. n. 1. Lampă mică, primitivă, care luminează cu ajutorul unui fitil introdus într-un recipient umplut cu seu, ulei sau untură. 2. Numele a două plante erbacee anuale sau perene cu tulpina păroasă, dintre care una cu florile albe, rar trandafirii, care se deschid seara, răspândind un miros plăcut (Melandryum pratense), iar alta cu frunzele păroase și cu florile albe (Melandryum nemorale). [Pr.: -pa-iț. – Var.: opáieț s. n., opáiță s. f.] – Cf. sl. opajecĩ, rom. văpaie. Vezi definitia »