Definita cuvantului noaten
noáten, noátenă, noáteni, noátene, adj., s.m. și f. 1. (adj., înv. și reg.; despre oi, berbeci, miei) care a împlinit un an, în vârstă de un an. 2. (adj.; reg.) cu lâna de culoare închisă (de la cafeniu la negru). 3. (adj.; înv. și reg.; despre lână) care este tuns de pe oi noatene. 4. (s.m.; reg.) miel, oaie sau berbec a căror limită de vârstă variază după regiuni (de la 6 luni până la doi sau trei ani); mia, mioară, cârlan, interțiu; berbec de 3 ani castrat; berbec pentru reproducție. 5. (s.f.; reg.) lână tunsă de pe miei și mioare (în al doilea an); o cantitate anumită de lână nelucrată. 6. (s.m. și f.; reg.) mânz (de la 6 luni până la 3 ani), mânză, cârlan, tretin; (fig.; s.m.) tânăr, flăcău, mânz.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu noaten
MILIRÖNTGEN [-RÖNT-GHEN] s.m. unitate electrostatică de radiație, a mia parte dintr-un röntgen. (< fr. milliröntgen) Vezi definitia »
SCALÉN, scaleni, -e, adj. 1. (În sintagma) Triunghi scalen = triunghi care are laturile neegale. 2. (În sintagma) Mușchi scalen (și substantivat, m.) = fiecare dintre cei trei mușchi egali, în formă de triunghi scalen, situați în regiunea cervicală laterală. – Din fr. scalène, lat. scalenus. Vezi definitia »
HALOGÉN s.m. (Chim.) Denumire generică dată elementelor fluor, clor, brom și iod, care se pot combina direct cu metalele, dând săruri. // adj. Care dă naștere la săruri. / < fr. halogène, cf. gr. hals – sare, gennan – a produce]. Vezi definitia »
DOLMÉN s.n. Monument funerar megalitic, alcătuit dintr-o piatră plată așezată orizontal pe două pietre verticale. [< fr. dolmen, cf. celt. tolmen – masă de piatră]. Vezi definitia »
LEGÚMEN s.n. (Bot.) Tip de fruct uscat, unicarpelar, cu mai multe semințe, care se deschide la maturitate în două valve pe linia suturii mediane; legumă (1). [< lat. legumen – păstaie]. Vezi definitia »