TRANSFORMATÓR, -OÁRE adj. Care transformă, preface, schimbă; înnoitor. // s.n. 1. Aparat care transferă energia de la un sistem tehnic primar la unul secundar. ♦ Aparat electric care transformă tensiunea unui curent alternativ fără a-i modifica frecvența. 2. Aparat fotogrammetric care transformă unele imagini în altele. [Pl. -oare, (s.m.) -ori. / cf. fr. transformateur]. Vezi definitia »

RĂSTURNĂTÓR, -OÁRE, răsturnători, -oare, s. f., s. n. 1. S. f. (Reg.) Cormană. 2. S. n. Dispozitiv folosit la laminoare pentru a executa operația de răsturnare pe o față și pe alta a blocurilor, a lingourilor, a tablelor etc. între două treceri (faze) succesive de laminare. ♦ Dispozitiv care servește la răsturnarea vagonetelor din mină, în scopul golirii acestora. – Răsturna + suf. -ător. Vezi definitia »

TREPĂDĂTÓR, -OÁRE, trepădători, -oare, adj., subst. 1. Adj. (Pop.) Care treapădă, care aleargă. 2. S. m. și f. (Pop.) Persoană care îndeplinește anumite sarcini la nunți. 3. Plantă erbacee cu rădăcina fibroasă, cu tulpina ramificată, cu flori verzui și cu fructul o capsulă, folosită pentru proprietățile laxative (Mercurialis annua). – Trepăda + suf. -ător. Vezi definitia »

masor, masori s. m. bătăuș, huligan. Vezi definitia »

REZERVÓR s. n. 1. bazin, recipient pentru depozitarea sau acumularea unui fluid. ♦ toc ~ = stilou. 2. depresiune de teren amenajată pentru a colecta apele de pe un anumit teritoriu, spre a fi folosite în scopuri tehnice. 3. (anat.) veziculă în care se adună produsele lichide de dezasimilație. (< fr. réservoir) Vezi definitia »