Definita cuvantului intrigă
ÍNTRIGĂ s.f. 1. Uneltire (secretă) care folosește mijloace nepermise în vederea realizării sau a zădărnicirii unui lucru. ♦ Vrajbă, zâzanie. 2. Parte a subiectului care determină cursul acțiunii unei opere dramatice sau epice; incidentul din care izbucnește conflictul. [< fr. intrigue].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu intrigă
praslageálă s.f. (reg.) trai, viață dusă după bunul plac. Vezi definitia »
DÓGMĂ s. f. 1. învățătură, teză fundamentală a unei religii, obligatorie pentru toți adepții ei, care nu poate fi supusă criticii. 2. teză considerată ca imuabilă, care trebuie acceptată necritic și aplicată rigid, fără a ține seamă de condițiile concrete. (< fr. dogme, lat., gr. dogma) Vezi definitia »
TÂRȘÂITÚRĂ, târșâituri, s. f. Târșâit1. [Pr.: -șâ-i-. – Var.: (reg.) târșâitúră s. f.] – Târșâi + suf. -tură. Vezi definitia »
catánă (-ne), s. f. – Soldat, recrut. – Var. cătană. Mag. katona (Miklosich, Fremdw., 96; Cihac, II, 488; Gáldi, Dict., 87); cf. sb., cr., tc. katana, pol. katan. – Der. cătănesc, adj. (militar); cătănește, adv. (soldățește); cătăni, vb. (a se înrola; a merge la oaste); cătănie, s. f. (serviciu militar); cătănime, s. f. (trupă de soldați). Vezi definitia »
SINERGÍDĂ s.f. (Bot.) Fiecare dintre cele două celule ale sacului embrionar, așezate de o parte și de alta a oosferei. [< fr. synergide, cf. gr. synergos – colaborator]. Vezi definitia »