Definita cuvantului tendință
TENDÍNȚĂ, tendințe, s. f. 1. Dispoziție firească pentru ceva, înclinare, năzuință; pornire, acțiune conștientă spre un scop determinat. ♦ Orientare comună a unei categorii de persoane; direcție. ♦ Evoluție a cuiva într-un anumit sens. 2. Forță care face ca un corp să se miște într-o anumită direcție; direcția pe care o are un corp în mișcare. – Din fr. tendance.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu tendință
LEFUȘOÁRĂ, lefușoare, s. f. (Fam.) Diminutiv al lui leafă2. [Var.: lefșoáră s. f.] – Leafă2 + suf. -ușoară. Vezi definitia »
ALCHÍNĂ s.f. Hidrocarbură aciclică nesaturată și cu o triplă legătură în moleculă. [< germ. Alkine]. Vezi definitia »
caplámă s. f., g.-d. art. caplamei; (pl. -) Vezi definitia »
CONDRÍNĂ s.f. Materie proteică obținută prin fierberea cartilajului. [ < fr. chondrine, cf. gr. chondros – cartilaj]. Vezi definitia »
CARABÍDĂ, carabide, s. f. (La pl.) Familie de insecte coleoptere alergătoare, care se hrănesc cu omizi, viermi etc.; (și la sg.) insectă care face parte din această familie. – Din fr. carabides. Vezi definitia »