Definita cuvantului inventar
INVENTÁR s.n. Listă, registru etc. cuprinzând toate lucrurile care constituie averea unei gospodării, a unei instituții etc.; (p. ext.) totalitatea acestor bunuri. ◊ A face inventarul = a inventaria. ♦ (Fig.) Listă exactă, amănunțită; înșirare, enumerare (a unor fapte etc.). [< fr. inventaire, cf. lat. inventarium].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu inventar
INTRACELULÁR, -Ă, intracelulari, -e, adj. Care se află, care se petrece în interiorul celulei. – Din fr. intracellulaire. Vezi definitia »
BILUNÁR, -Ă adj. care se face, apare de două ori pe lună; bimensual. (< bi- + lunar) Vezi definitia »
MULTISECULÁR, -Ă adj. care datează de mai multe secole; plurisecular. (< fr. multiséculaire) Vezi definitia »
NEOGLACIÁR s. n. fază de răcire a climei ca urmare a reactivării ghețarilor în regiunile alpine. (< neo- + glaciar) Vezi definitia »
STIHÁR1, stihare, s. n. Veșmânt lung și larg pe care îl poartă preoții ortodocși în timpul serviciului religios. – Din ngr. stihárion. Vezi definitia »