a băga (pe cineva) la întristare expr. a aresta (pe cineva), a băga (pe cineva) la închisoare. Vezi definitia »

ÎNDRUGÁ, îndrúg, vb. I. Tranz. 1. A toarce lână sau cânepă în fire groase și puțin răsucite, necesare pentru anumite țesături; p. ext. a toarce grosolan și în grabă. 2. (Fam.) A pronunța nedeslușit cuvintele, a îngăima; a exprima prost ceva; a fi fără șir la vorbă; p. ext. a vorbi fără rost, nimicuri. ◊ Expr. A îndruga (la) verzi și uscate = a înșira, a spune fleacuri, minciuni, vrute și nevrute. ♦ (Rar) A face ceva în pripă; a înjgheba. – În + drugă. Vezi definitia »

întifigá vb. I refl. (reg., înv.) a se întinde prostește. Vezi definitia »

iórga adv. (reg.) fără răbdare, fără astâmpăr; întruna, mereu (în ex. umblă iorga = umblă întruna). Vezi definitia »

ÍGA interj. v. inga. Vezi definitia »