vâjâitúră (-jă-i-) s. f., g.-d. art. vâjâitúrii; pl. vâjâitúri Vezi definitia »

BRAZÚRĂ s. f. sudură foarte rezistentă cu un aliaj sau un metal fuzibil. (< fr. brasure) Vezi definitia »

FIERTÚRĂ, fierturi, s. f. 1. Mâncare preparată prin fierbere. 2. Fierbere, clocot. – Fiert + suf. -ură. Vezi definitia »

fîntî́nă (fîntî́ni), s. f. – 1. Izvor. – 2. Puț. – mr. făntînă, megl. făntǫnă, istr. făntărę. Lat. fontāna (Diez, I, 185; Pușcariu 615; Candrea-Dens., 592; REW 3426; DAR), cf. it. fontana, prov. fontana, fr. fontaine. – Der. fîntînar, s. m. (persoană care face sau repară fîntîni); fîntînea, s. f. (în medicina veche, deschidere, fonticulus). Vezi definitia »

STUCATÚRĂ, stucaturi, s. f. Ornament arhitectonic în relief (pentru interiorul clădirilor) executat din stuc sau din mortar simplu de ipsos. – Din it. stuccatura. Vezi definitia »