Definita cuvantului irizație
IRIZÁȚIE s.f. Irizare. ♦ Ansamblu de culori și de nuanțe variabile pe care le reflectă unele cristale prin interferență; descompunerea luminii albe prin difracție, dispersie sau interferență. [Gen. iei, var. irizațiune s.f. / < fr. irisation].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu irizație
ELEUTERÍE s.f. (Ist.) Guvernare liberă a unui stat din Grecia antică. ♦ (La pl.) Serbări care se celebrau în amintirea unei victorii. [Pron. -le-u-, gen. -iei. / < fr. éleuthérie, gr. eleutheria – libertate]. Vezi definitia »
PATOMIMÍE s. f. nevoia morbidă de a simula o boală. (< fr. pathomimie) Vezi definitia »
HOMEOPATÍE s.f. Metodă de tratament care întrebuințează doze foarte mici de medicamente care ar putea produce o boală analoagă bolii care se combate. [Pron. -me-o-, gen. -iei. [< fr. homéopathie, cf. gr. homoios – asemănător, pathos – suferință]. Vezi definitia »
AGREGÁȚIE s. f. 1. agregare. 2. (în unele țări) concurs pentru postul de profesor agregat. (< fr. agrégation, lat. aggregatio) Vezi definitia »
FILODOXÍE s. f. (la Kant; peior.) înclinație pentru argumentarea adevărului. (< germ. Philodoxie) Vezi definitia »