Definita cuvantului barbură
bárbură (-re), s. f. – 1. Sărbătoare a sfintei Barbara. În această zi se obișnuiește să se ungă fața copiilor cu miere, zahăr sau cu suc de fructe de călin pentru a-i feri de vărsat. – 2. Plantă, călin (Viburnum opulus). Lat. Barbara (DAR; Tagliavini, Arch. Rom., XII, 191). Cuvîntul și obiceiul, de origine catolică, trebuie să fie relativ moderne. – Der. bărbura, îmbărbura, vb. (a ține obiceiul de ziua sfintei Barbara; a unge fața copiilor).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu barbură
zdrăngănitúră s. f., g.-d. art. zdrăngănitúrii; pl. zdrăngănitúri Vezi definitia »
LORNÉTĂ s. f. v. lornietă. Vezi definitia »
ELECTROÓPTICĂ s.f. – V. electrooptic (2) [DEX'98] Vezi definitia »
ALÁMĂ s. f. 1. aliaj de cupru și zinc. 2. (pl.) obiect din acest aliaj; instrumente muzicale de suflat din alamă (1). (după it. lama) Vezi definitia »
MELÍSĂ s. f. plantă erbacee meliferă din familia labiatelor, cu frunze care conțin un ulei sedativ; roiniță. ◊ băutură alcoolică aromată obținută prin fermentarea frunzelor acestei plante. (< fr. mélisse, lat. melissa) Vezi definitia »