ȘÍȘCĂ¹ s. f. (Reg.) Paie tocate mărunt pentru hrana vitelor. – Ucr. sička. Vezi definitia »

ANACLÁZĂ s.f. (Lit.) Distribuire a unei silabe lungi la două picioare metrice. [< fr. anaclase, cf. gr. anaklasis – rupere]. Vezi definitia »

CUIRÁSĂ, cuirase, s. f. 1. Armătură formată din plăci de oțel special, cu care se blindează cuirasatele pentru a le face să reziste împotriva mijloacelor moderne de luptă. 2. Îmbrăcăminte de piele, din zale de fier sau plăci de metal care proteja pieptul și spatele războinicilor din antichitate și din evul mediu și păstrată până în sec. XIX; platoșă. [Pr.: cu-i-. – Var.: chiurásă s. f.] – Din fr. cuirasse. Vezi definitia »

CHIULÁSĂ s.f. 1. Piesă care închide cilindrii unui motor cu ardere internă. 2. Culată (la tunuri). [Pron. chiu-la-, var. culasă s.f. / < fr. culasse]. Vezi definitia »

cioársă (gioarsă), cioárse, s.f. (pop.) 1. cuțit, coasă, topor, sabie care nu mai taie, sunt tocite și știrbite; custură, bleau, bordeac; (despre oameni) căzătură, babalâc, tombateră. 2. (reg.) arșic prăpădit, capră de joc roasă. Vezi definitia »