puțuluí (-uiésc, puțuluít), vb. – A se găti, a se dichisi. Germ. putzen (Candrea). – Der. puțuluială, s. f. (podoabă, curățenie). În Trans., și ironic în alte părți. Vezi definitia »

șimituí, șimituiésc, vb. IV (reg.; despre pereți) a murui. Vezi definitia »

vădăsluí (-uésc, -ít), vb. – A vîna. – Var. vădăsli. Mag. vadászni (Mîndrescu 114; Gáldi, Dict., 168). În Trans. Vezi definitia »

ABȚIGUÍ, abțiguiesc, vb. IV. (Fam.) 1. Refl. A se îmbăta. 2. Tranz. A da (cuiva) o bătaie (ușoară). ♦ Fig. A face cuiva un rău. 3. Tranz. A modifica date, un text etc. pentru a corespunde mai bine (scopului urmărit); p. ext. a falsifica. – Et. nec. – abțiguíre s. f.; abțiguit, -ă adj. Vezi definitia »

SPÂNȚUÍ vb. IV v. spânzui. Vezi definitia »