MEIÓZĂ, meioze, s. f. (Biol.) Diviziune a celulei prin separarea de perechi de cromozomi din nucleu și formarea de gameți. [Pr.: -me-io-] – Din fr. méiose. Vezi definitia »

RADIÁNȚĂ s.f. (Fiz.) Mărime egală cu raportul dintre fluxul de lumină emis de un izvor luminos și suprafața emițătoare a acelui izvor. [Pron. -di-an-. / cf. fr. radiance]. Vezi definitia »

vîrcă (-ci), s. f. – 1. Cucui, umflătură. – 2. Nervură, dungă. Sb. vrka „cucui”. Considerat drept cuvînt autohton (Miklosich, Slaw. Elem., 9) obscur sau necunoscut (Tiktin; Philippide, II, 741) sau legat de sl. vrŭvĭ „coardă” (Cihac, II, 457), bg. vrăvko „coardă” (Conev 65), fără să se ia în considerație că sensul 2 este secundar și din cauza lipsei primului sens din dicționare, deși este certificat de numeroase dovezi: cf. (țînțarii) i-au scos vîrci preste tot trupul (Dosoftei); vîrci de nouri (Iorga). Vezi definitia »

A ABATE DE LA CALEA CEA DREAPTĂ (PE CINEVA): A împinge, a atrage pe căi greșite; v. A abate de la calea cea bună. Vezi definitia »

PORTOCÁLĂ¹, portocale, s. f. 1. Fructul portocalului, de formă sferică, aromat și zemos, bogat în vitamine, învelit într-o coajă de culoare galbenă-roșiatică. 2. Lumânare lungă și subțire, răsucită ca un ghem, pentru a putea fi ținută mai ușor în mână. – Din ngr. portokáli. Vezi definitia »